Published by Mihaela Dăuceanu, ProMosaik Poetry  Ușile, ușile! - Elena Armenescu  Nu vine nimeni să se uite În tăcerile și suspinele mele? Doar Dumnezeu, veșnică priveghere La ușa și fereastra mea Mai aruncă o frunză, o floare Mai aprinde câte o stea, mai trimite câte o sperantă Prin hămăitul unui câine adormit, Mai umple gândul Cu tropote de cai, Înhămați la constelații Acoperite de nepăsarea greierilor Ce-și fracă delirant picioarele Până-n auzul meu Semn că încă n-am murit.