Elena Armenescu "Ușile, ușile!"
Ușile, ușile! - Elena Armenescu
Nu vine nimeni să se uite
În tăcerile și suspinele mele?
Doar Dumnezeu, veșnică priveghere
La ușa și fereastra mea
Mai aruncă o frunză, o floare
Mai aprinde câte o stea, mai trimite câte o sperantă
Prin hămăitul unui câine adormit,
Mai umple gândul
Cu tropote de cai,
Înhămați la constelații
Acoperite de nepăsarea greierilor
Ce-și fracă delirant picioarele
Până-n auzul meu
Semn că încă n-am murit.
Commenti
Posta un commento