Mihai Eminescu "O, rămâi"
O, rămâi - Mihai Eminescu
„O, rămâi, rămâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu să le-ascult;
În al umbrei întuneric
Te asamăn unui prinț,
Că se uit-adânc în ape
Cu ochi negri și cuminți;
Și prin vuietul de valuri
Prin mișcare naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cârdului de cerbi;
Eu te văd răpit de farmec
Cum îngâni cu glas domol,
În a apei strălucire
Întinzând piciorul gol
Și privind în luna plină
La văpaia de pe lacuri,
Anii tăi se par că clipe,
Clipe dulci se par că veacuri."
Astfel zise lin pădurea,
Bolți asupra-mi clătinând;
Șuieram l-am ei chemare
Ș-am ieșitîn câmp râzând.
Astăzi chiar de m-aș întoarce
A-nțelege n-o mai pot...
Unde ești, copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?
Commenti
Posta un commento