Mihai Eminescu "Lacul"

Published by Mihaela Dăuceanu, ProMosaik Poetry

Lacul - Mihai Eminescu 

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufă

Commenti

Post popolari in questo blog

Silvio Talamo - "Non c'è bisogno di essere supereroi della scrittura, meno ancora della vita"

Silvio Talamo - "The important thing in art is to make it happen"

Jalāl al-Dīn Rūmī "Riflessi"